AVIZ
referitor la proiectul de Ordonanță de urgență privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență
Analizând proiectul de Ordonanță de urgență privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr 412 din 13.12.2021 și înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr.D1070 din 13.12.2021,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată şi art.46 alin.(2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,
Avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu următoarele observaţii şi propuneri:
1. Prezentul proiect de ordonanţă de urgenţă vizează, pe de o parte, stabilirea cadrului instituțional și financiar de gestionare a fondurilor europene în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență pentru perioada 2021-2026, în conformitate cu Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 29 octombrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României.
Pe de altă parte, sunt preconizate și unele intervenții legislative de natura modificărilor și completărilor aduse asupra unor dispoziții din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, aprobată prin Legea nr.230/2021, cu modificările și completările ulterioare.
2. Față de conținutul Notei de fundamentare dar și al preambulului, demersul inițiat este necesar pentru instituirea cu celeritate a unui cadru legal coerent care să permită accesarea fondurilor europene din cadrul mecanismului în corelare directă cu obținerea de rezultate și implementarea reformelor și a investițiilor publice cu scopul de a avea un impact de durată asupra productivității și a rezilienței economice, sociale și instituționale.
Lipsa reglementării unitare a cadrului instituțional și financiar general aplicabil fondurilor europene în cadrul respectivului Mecanism ar genera întârzieri în implementarea acestuia, cu impact asupra gradului de absorbție a fondurilor alocate României.
3. Analizat din perspectiva dreptului european, proiectul de act normativ supus avizării nu constituie transpunerea unui document juridic european și nici nu are drept finalitate crearea cadrului normativ necesar punerii directe în aplicare a unui regulament european, dar prezintă tangență cu reglementările subsumate Politicii regionale și coordonării instrumentelor structurale, din segmentul legislativ - Coordonarea instrumentelor structurale.
Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), ce face parte din pilonul 1 privind sprijinirea redresării statelor membre, este unul din instrumentele propuse de Comisia Europeană la 28 mai 2020, în urma unui draft de regulament ce a fost elaborat de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene, de instituire a Facilității de redresare și reziliență (FRR).
În acest sens, Mecanismul de redresare și reziliență a intrat în vigoare la data de 19 februarie 2021, odată cu adoptarea Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, Nr.57 din data de 18.02.2021, ce cuprinde, în forma aprobată de Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European, o serie de aspecte diferite față de propunerea/draft de regulament, fiind introduse în dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 (cum ar fi titlul, structura planului sau introducerea unor noi categorii de cheltuieli eligibile, de exemplu cheltuielile aferente elaborării documentațiilor tehnico-economice sau cheltuielile administrative).
În data de 29 octombrie 2021, Consiliul Uniunii Europene a finalizat procedura scrisă pentru aprobarea Deciziei de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării planului național de redresare și reziliență al României, în conformitate cu prevederile art.20 alin.(7) din Regulamentul (UE) nr. 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență. Prin Memorandumurile aprobate de către Guvernul României în data de 10.11.2021 a fost mandatat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru semnarea Acordului privind contribuția financiară, în conformitate cu art. 23 din Regulamentul (UE) nr. 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, pentru finanțarea Planului Național de Redresare și Reziliență a României, iar Ministerul Finanțelor a fost mandatat pentru semnarea acordului de împrumut din cadrul MRR în cuantum de aprox.14,94 mil. Euro.
Prin intervențiile sale, Planul Național de Redresare și Reziliență a României reprezintă un răspuns cuprinzător și echilibrat la situația economică și socială din România, contribuind astfel în mod corespunzător la toți cei șase piloni de politică menționați la art. 3 din Regulamentul (UE) nr.241/2021 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență.
Pe aceste coordonate, pentru implementarea acestui set de măsuri instituționale și financiare pentru perioada 2021 - 2026, este necesară completarea cadrului instituțional și stabilirea fluxurilor financiare, de monitorizare, verificare și control. În acest sens, OUG nr.155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare şi reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi reziliență, cu modificările și completările ulterioare, prevede deja principalele instituții implicate în procesul de gestionare a Planului și instituie Comitetele Interministeriale de Coordonare și Comitetul de Monitorizare.
Lipsa reglementării unitare a cadrului instituțional și financiar general aplicabil fondurilor europene în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă generează întârzieri în implementarea acestuia, cu impact asupra gradului de absorbţie a fondurilor alocate României.
Pornind de la aceste coordonate, inițiatorii demersului normativ, propun aprobarea reglementării, pe de o parte, a cadrului instituțional de coordonare și gestionare a fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, pentru implementarea Planului național de redresare și reziliență și, pe de altă parte, reglementarea mecanismului privind gestionarea financiară a acestor fonduri, în conformitate cu prevederile Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 29 octombrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României.
4. Precizăm faptul că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
5. Din considerente de redactare, precum și sub aspectul respectării normelor de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, prevăzute de Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, formulăm următoarele observații și propuneri:
a) la titlu, coroborat cu dispozițiile art.1, pentru unitate terminologică, propunem inserarea termenului ,,general” după formularea ,,cadrului instituțional și financiar”.
b) la preambul, în paragraful doi, din considerente de redactare, potrivit exigențelor de tehnică legislativă, data de ,,03 noiembrie 2021” trebuie redată sub forma ,,3 noiembrie 2021”.
La paragraful opt, specificăm că exprimările ,,orizontul de timp determinat” și ,,investițiilor cheie” sunt improprii stilului și limbajului normativ, iar în considerarea dispozițiilor art.36 alin.(1) din aceeași lege citată anterior, actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc.
c) la art.1, având în vedere faptul că potrivit normelor de tehnică legislativă, exprimarea prin abrevieri a unor denumiri sau termeni se poate face numai prin explicitare în text, la prima folosire, construcția ,,Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR)” va fi redată ,,Mecanismul de redresare și reziliență denumit în continuare MRR”.
Totodată, în considerarea ipotezei juridice prevăzută în preambul, la paragraful doi, propunem eliminarea acronimului redat între paranteze ,,(PNRR)”, ca inadecvat.
d) la art.2 lit.c), la definiția expresiei ,,acord de finanțare încheiat cu coordonatorii de reformă/investiție”, în acord cu dispozițiile lit.b), titulatura ,,Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene” trebuie redată sub forma ,,MIPE”.
Observația este valabilă pentru toate situațiile similare de pe parcursul proiectului.
Totodată, prin analogie cu celelalte prevederi, sintagma ,,din 3 noiembrie 2021” trebuie plasată după substantivul propriu ,,Consiliului”.
La lit.e), la definiția ,,acord de tip operațional”, pentru un spor de precizie a normei, textul ,,deciziei de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României, astfel cum este prevăzut la art.20, alin.(6) din Regulamentul (UE) 2021/241” va fi redat ,,Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României, astfel cum este prevăzut la art.20, alin.(6) din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021”.
Subliniem faptul că celelalte referiri la Decizia anterior citată se vor realiza numai în forma supra arătată; în mod similar se va proceda și cu Regulamentul menționat.
La lit.n), la definiția ,,cerere de transfer de fonduri”, din considerente de redactare, semnului ortografic ,,:” din debutul definiției,va fi înlocuit cu o cratimă.
La lit.p), la definiția ,,coordonatorii de reforme și/sau investiții”, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, exprimarea ,,prevăzute în Anexă la prezenta ordonanță” va fi redată ,,prevăzute în anexă”.
La lit.q), în definiția privind ,,conflictul de interese”, pentru concordanță cu textul lit.b), referirea la ,,Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 cu modificările și completările ulterioare” va opera prin rezumare doar la titulatura ,,Regulamentul financiar”.
Observația este valabilă și pentru lit.z).
În plus, normele de trimitere la cele două acte, respectiv, cel european și cel normativ, exceptând referirea la Codul penal, sunt mult prea generale, iar pentru o conturare eficientă, precum și pentru precizie juridică a normei, propunem evidențierea elementelor structurale ce vizează înțelesul conflictului de interese.
La lit.r), la definiția ,,constatări cu implicații financiare sau cu posibile implicații financiare”, privitor la forma abreviată ,,DLAF” potrivit normelor de tehnică legislativă, exprimarea prin abrevieri a unor denumiri sau termeni se poate face numai prin explicitare în text, la prima folosire.
Menținem această observație și pentru art.3 lit.n), referitor la forma restrânsă ,,MDLPA”.
În subsidiar, precizăm că forma desfășurată a acestei entități, respectiv, ,,DLAF” se regăsește în cuprinsul art.3 lit.g).
În același timp, în conformitate cu rigorile normative, vor fi eliminate parantezele ce încadrează textul ,,(denumită în continuare Autoritatea de audit)”.
Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.
La lit.y), referitor la ,,decizia de suspendare a acordului/contractului/deciziei/ordinului de finanțare”, pentru conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021, termenii ,,Redresare” și respectiv, ,,Reziliență” din contextul ,,Mecanismului de Redresare și Reziliență” vor fi redactați cu inițiale mici.
La lit.ee), la definiția termenului de ,,instrument financiar”, prin raportare la textul lit.a), titulatura ,,Comisiei Europene” trebuie să fie redată abreviat ,,CE”.
La lit.ff), la definiția noțiunii de „intermediari financiari”, pentru completarea informației juridice, norma de trimitere la actul european va fi redată astfel: ,,Regulamentul (UE) 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat”.
La lit.ll), referitor la ,,responsabilii de implementare a investițiilor specifice locale”, titlul Legii nr.315/2006 privind dezvoltarea regională, va fi corectat astfel: ,,privind stimularea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității activității didactice, în învățământul preuniversitar”.
În același context, semnalăm că se impune reanalizarea necesității menținerii sau eventual reformularea textului, întrucât legea vizată a fost abrogată prin Legea nr.118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare.
La lit.pp), la definiția termenului de ,,sumă plătită necuvenit”, pentru a conferi normei exactitate din punct de vedere juridic, recomandăm detalierea formulării ,,plata nedatorată, așa cum este aceasta prevăzută în dreptul civil”, eventual printr-o menționare în mod expres atât a actului normativ cât și a/ale elementului/lor structurale vizate în contextul dat.
e) La art.3, lit.c), din considerente de redactare, propunem redarea formei abreviate ,,UE” in extenso.
Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.
La lit.d), propunem scrierea cu inițiale mici a construcției ,,Regulamentul de organizare și Funcționare”.
La lit.f), având în vedere norma juridică prevăzută în preambul, la paragraful patru, titulatura ,,Planul Național de Redresare și Reziliență” trebuie redată sub forma ,,PNRR”.
La lit.g), în vederea completării informației juridice, recomandăm indicarea dispozițiilor legale din actul normativ evidențiat, din contextul ,,potrivit Legii nr.61/2011”.
Totodată, pentru redarea unitară a titlului legii semnalate, expresia ,,luptă antifraudă -DLAF” va fi redată: ,,lupta antifraudă-DLAF”.
f) La art.4, lit.c), pentru o redactare unitară cu norma de trimitere la ,,art.3 lit.b)”, dar și cu textul de la lit.a) din cuprinsul aceluiași articol, propunem inserarea expresiei ,,a PNRR” ulterior titulaturii ,,Comitetul interministerial de coordonare”.
De asemenea, pentru rigoare normativă, propunem inserarea substantivului ,,dispozițiile” anterior mențiunii ,,art.3 lit.b)”.
g) La art.5 alin.(1) lit.c), pentru precizia și claritatea normei juridice, construcția: ,,legislației naționale privind achizițiilor publice” va fi înlocuită cu normele legale exprese vizate.
Tot la alin.(1), la lit.f)-h), pentru estetica exprimării, propunem eliminarea prepoziției ,,de” din debutul celor trei enumerări, ca redundantă.
La lit.h), în considerarea normei prevăzute la art.2 lit.b), este necesară eliminarea mențiunii ,,(nr.1046/2018)”, ca superfluă.
La alin.(2), în cadrul enumerărilor, în vederea accentuării caracterului de imperativ al normelor, propunem ca termenii din debut, cu titlu de exemplu, „coordonarea”, „asigurarea”, „semnarea”, „negocierea” și altele asemenea, să fie redați sub formele „coordonează”, „asigură”, „semnează”, „negociază”.
În ipoteza în care această observație este însușită, atunci toate textele trebuie adaptate în integralitate în funcție de contextul aferent.
La lit.b), exprimarea ,,actori din economie” este inadecvată și nespecifică limbajului normativ, fapt pentru care propunem reevaluarea situației arătate.
La lit.c), pentru cursivitatea textului, propunem ca redactarea ,,cererilor plată” să fie redată: ,,cererilor de plată”.
La lit.k), sintagma ,,în condițiile legii”, va fi reformulată în acord cu prevederile art.50 alin.(2) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora ,,dacă norma la care se face trimitere este cuprinsă în alt act normativ, este obligatorie indicarea titlului acestuia, a numărului și a celorlalte elemente de identificare.
La lit.n), pentru unitate de redactare cu restul dispozițiilor din proiectul de act normativ, se impune rectificarea datei de ,,29 octombrie 2021” cu cea de ,,3 noiembrie 2021”.
La alin.(5) lit.a), pentru precizia normei de trimitere, sintagma „art. 503” se va înlocui cu „pct.503”. De asemenea, sintagma „publicată în M.O. 547/2014” va fi eliminată.
La lit.b), precizăm că potrivit prevederilor art.49 din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, o enumerare distinctă marcată cu o literă nu poate cuprinde la rândul ei o altă enumerare şi nici alineate noi. În acest context, marcarea textelor va fi reformulată.
Reiterăm această observație pentru toate situațiile similare.
h) La art.6, alin.(1), lit.v), este necesară inserarea termenului „Europene” după cuvântul „Uniunii”.
Observația este aplicabilă tuturor situațiilor similare.
În același context, va fi reformulată și sintagma „Ordin de ministru” cu formularea „ordin al ministrului”.
La alin. (2), teza I, sintagma „din prezenta ordonanță de urgență” se va elimina.
i) La art.15 alin.(1) lit.b), pentru fluența redactării și corelare cu partea introductivă a alin.(1), formularea „pot opta” va fi redată astfel: „care pot opta”.
j) Referitor la trimiterea din cadrul art. 16 alin. (1), menționăm că art.9 alin.(1) se referă doar la beneficiari, nu și la lideri de parteneriat sau parteneri de proiecte. Prin urmare, pentru claritatea și precizia normei, sugerăm reanalizarea trimiterii.
k) Semnalăm la art.17 alin.(1) redundanța menționării Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021.
Observația este valabilă și în cazul Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021, care, pentru unitate în redactare, ar trebui indicat în toate situațiile în același mod. Precizăm că titlul este necesar doar la prima referire din preambul, respectiv la prima referire în proiect.
l) La art.19 alin.(5), pentru rigoare normativă, trimiterile la alin.(3) vor fi realizate cu marcarea respectivului alineat între paranteze.
m) pentru aceleași considerente, la art.23 alin.(5), referirea la art.13 va fi redată după cum urmează: „potrivit art.13 alin.(1) lit.a), b) și alin.(3)”.
n) La art.28 alin.(3) sintagma „act normativ” va fi înlocuită cu „ordonanță de urgență”.
o) La art.31 alin.(4) pentru o informare completă, propunem introducerea termenului ,,de urgență” după sintagma „prezentei ordonanțe”.
La alin.(5) pentru estetica exprimării, sugerăm inserarea expresiei ,,care constituie” în sintagma: ,,și care constituie titlu de creanță emis”.
De asemenea, din considerente de redactare, termenul ,,proces verbal” din sintagma ,,proces verbal de stabilire a creanțelor bugetare” se va reda sub forma ,,proces- verbal”.
Observația este valabilă pentru toate situațiile similare.
Totodată, sintagma ,,în sensul Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările şi completările ulterioare” este mult prea generală, astfel încât, pentru o conturare eficientă a normei, recomandăm indicarea expresă a textelor legislative la care se face referire în contextul dat.
p) La art.32 alin (1) lit. b) întrucât norma este prea generală și imprecisă prin exprimarea ,,potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare”, recomandăm citarea elementelor structurale exprese la care se face referire în contextul dat.
Observația este valabilă și pentru lit.c), alin.(2) lit.a) și b) și art.36 alin.(3).
La lit.f) tot pentru claritatea normei este necesară indicarea actelor normative exprese vizate și reformularea sintagmelor ,,prevăzute de lege” și ,,potrivit legii”.
Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.
La alin.(2) lit.a), din considerente de redactare, termenul „dispun” se va reda sub forma „dispune”.
q) La art.34 alin.(2) pentru o exprimare clară și precisă, recomandăm înlocuirea sintagmei ,,respectiv împrumut” cu ,,respectiv de împrumut”.
Observația este valabilă și pentru alin. (3).
La alin.(3) pentru evitarea unei redactări pleonastice, recomandăm eliminarea semnului grafic „/” din construcția „aferente uneia/sau mai multor tranșe de plată”.
r) La art.35 alin.(2) sintagma „sau stabilită potrivit prevederilor normelor privind ajutorul de stat” este insuficient de conturată și precisă, potrivit exigențelor normelor de tehnică legislativă, astfel încât propunem menționarea în mod expres a tuturor elementelor structurale exprese incidente în contextul dat.
La alin.(7) pentru rigoare în redactare, sintagma ,,alin.(1) și alin.(6)” se va reda sub forma ,,alin.(1) și (6)”.
Observația este valabilă în mod corespunzător și pentru art.37 alin.(4).
s) La art.36 alin.(3) întrucât Legea nr.207/2015 nu este la prima menționare în text, titlul acesteia se va elimina, menținându-se doar evenimentele legislative.
ș) La art.39 ca observație de ordin general, în vederea asigurării unei logici firești a intervențiilor legislative asupra elementelor structurale avute în vedere, considerăm oportun ca părțile dispozitive să figureze în funcție de ordinea crescătoare a marcajelor din actul de bază după cum urmează:
,,1. La articolul 1, alineatul (32) și litera b1) a alineatului (4) se abrogă.
2. La articolul 2, alineatele (1) și (2) se abrogă.
3. La articolul 3, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:”.
Pe cale de consecință, se vor renumerota toate punctele art.39.
La partea introductivă, pentru corectitudine în redactare, termenul „oficial” din sintagma ,,Monitorul oficial al României” se va reda cu majusculă. Din aceleași considerente, formularea ,,legea nr.230/2021” va fi redată: ,,Legea nr.230/2021”.
La actualul pct.3, în textul propus pentru alin.(41) întrucât alin.(31) la care se face trimitere aparține aceluiași articol sintagma „art.4” va fi eliminată ca superfluă.
La actualul pct.6 în textul propus pentru alin.(5) semnalăm că sintagma „menționat la” este improprie stilului normativ, fiind necesară înlocuirea acesteia cu sintagma „prevăzut la”.
De asemenea, expresia ,,conform alin.(2)” va fi înlocuită cu sintagma ,,potrivit prevederilor alin.(2)”.
PREŞEDINTE
Florin IORDACHE
Bucureşti
Nr.984/13.12.2021